10 metode de citire
Care e secretul pe care să îl aplicăm pentru ca şcolarii sa citească repede şi bine şi cititul să nu fie o corvoadă? Îi voi spune de data aceasta VARIATIE. Sunt momente când pare că nu putem schimba ritmul lent şi plictisitor al unor ore: un copil citeşte încet, poticnindu-se, iar ceilalţi aşteapta mai mult sau mai puţin răbdatori să le vină rândul. Sunt şi momente din acestea şi nu trebuie să le negăm. Ele fac parte din atmosfera unei clase. Dar dincolo de ele, cititul poate deveni amuzant, variind modalităţile în care se face citirea.
1. Citirea selectivă - e ca un concurs - Exemple - Citiţi din text doar cuvintele din 2 silabe / Propoziţiile din 3 cuvinte / Enunţurile care au linie de dialog / Enunţurile care au semnul exclamării / Citiţi doar numele de persoane care apar în text / Citiţi prima propoziţie sau ultima, a doua sau a cincea. Citirea selectivă elimina memorarea textului, ordoneaza mintea copiilor, le focalizează atenţia pe anume puncte de interes şi le permite să arate că ştiu să citească.
2. Citirea pe roluri - dacă textul permite. E amuzantă, e un joc. Învăţătorul poate urmări dacă elevii îşi ştiu rolul şi pot urmări succesiunea replicilor, dacă sunt atenţi şi se concentrează la activitate.
3. Citirea tare / în gând - Citiţi cu glas tare o propoziţie, iar pe următoarea în gând şi tot asa. Merge de minune la poezii. Copiii pot citi astfel individual, pe grupe sau cu toţii. Dacă citesc individual, e uşor. Dacă citesc în pereche sau într-un grup, atunci trebuie să se armonizeze cu ceilalţi, să păstreze ritmul, să fie parte a grupului. După ce citim astfel, îi întreb pe copii: A avut sens poezia? Aţi inteles ceva? De cele mai multe ori poezia are sens şi citită aşa, şi e amuzant.
4. Citirea de la sfârsit la început. E cea mai amuzanta! Merge de minune cu poezii, dar se potriveşte şi textelor narative. Începeţi să citiţi de la sfârşit către început. Are sens? Aţi înţeles ceva? Daaaa!
5. Citirea în perechi - Copiilor le plac parteneriatele şi le place să citească cu un prieten. Citirea cu un coleg drag îi ajută să fie increzători, să ofere spectacol, îi stimulează, dar în acelaşi ritm trebuie să se armonizeze cu colegul, să ţină ritmul, să îl aştepte.
6. Citirea "spectacol" - Copilul care citeşte vine în faţa clasei şi citeşte cât poate de corect şi cu intonaţie. La sfârşit face o plecăciune către "spectatori", iar aceştia aplaudă. Nu e o metodă care sa fie adoptată cu copiii care au dificultăţi în a citi, dar e perfectă pentru cei care turuie textele. Le ofera posibilitatea de a face spectacol, de "a fi mai sus" decât ceilalţi, de a fi actorul principal şi de a arăta măiestria lor în arta cititului.
7. Citirea în lant - fiecare copil citeşte câte o propoziţie. E amuzant cand fiecare trebuie sa citească doar câte un cuvânt. Citirea în lanţ îi determină pe copii să fie atenţi la text, să se concentreze şi le dă posibilitatea de a fi parte din activitate.
8. Citirea cu ritm - Copiii citesc şi la fiecare cuvânt bat cu degetul în bancă. Metoda se potriveste poeziilor, dar încercaţi şi cu naraţiunile. Copiii vor fi stimulaţi astfel să perceapă fiecare cuvânt ca o entitate. Cititul şi bătaia din deget sunt două activitaţi ce trebuie coordonate.
9. Citirea cu bătai din palme - La sfârşitul propoziţiei, bateţi din palme. In acest fel copiii vor deveni conştienţi de fiecare propoziţie. Şi e şi amuzant. Bătăile din palme pot fi înlocuite cu ridicarea în picioare la sfârşitul propoziţiei sau bătaie usoară pe umarul colegului.
10. Citirea de placere - îi incurajez pe copii să citească celorlalţi povestiri parcurse de ei acasă sau chiar compuse de ei.
1. Citirea selectivă - e ca un concurs - Exemple - Citiţi din text doar cuvintele din 2 silabe / Propoziţiile din 3 cuvinte / Enunţurile care au linie de dialog / Enunţurile care au semnul exclamării / Citiţi doar numele de persoane care apar în text / Citiţi prima propoziţie sau ultima, a doua sau a cincea. Citirea selectivă elimina memorarea textului, ordoneaza mintea copiilor, le focalizează atenţia pe anume puncte de interes şi le permite să arate că ştiu să citească.
2. Citirea pe roluri - dacă textul permite. E amuzantă, e un joc. Învăţătorul poate urmări dacă elevii îşi ştiu rolul şi pot urmări succesiunea replicilor, dacă sunt atenţi şi se concentrează la activitate.
3. Citirea tare / în gând - Citiţi cu glas tare o propoziţie, iar pe următoarea în gând şi tot asa. Merge de minune la poezii. Copiii pot citi astfel individual, pe grupe sau cu toţii. Dacă citesc individual, e uşor. Dacă citesc în pereche sau într-un grup, atunci trebuie să se armonizeze cu ceilalţi, să păstreze ritmul, să fie parte a grupului. După ce citim astfel, îi întreb pe copii: A avut sens poezia? Aţi inteles ceva? De cele mai multe ori poezia are sens şi citită aşa, şi e amuzant.
4. Citirea de la sfârsit la început. E cea mai amuzanta! Merge de minune cu poezii, dar se potriveşte şi textelor narative. Începeţi să citiţi de la sfârşit către început. Are sens? Aţi înţeles ceva? Daaaa!
5. Citirea în perechi - Copiilor le plac parteneriatele şi le place să citească cu un prieten. Citirea cu un coleg drag îi ajută să fie increzători, să ofere spectacol, îi stimulează, dar în acelaşi ritm trebuie să se armonizeze cu colegul, să ţină ritmul, să îl aştepte.
6. Citirea "spectacol" - Copilul care citeşte vine în faţa clasei şi citeşte cât poate de corect şi cu intonaţie. La sfârşit face o plecăciune către "spectatori", iar aceştia aplaudă. Nu e o metodă care sa fie adoptată cu copiii care au dificultăţi în a citi, dar e perfectă pentru cei care turuie textele. Le ofera posibilitatea de a face spectacol, de "a fi mai sus" decât ceilalţi, de a fi actorul principal şi de a arăta măiestria lor în arta cititului.
7. Citirea în lant - fiecare copil citeşte câte o propoziţie. E amuzant cand fiecare trebuie sa citească doar câte un cuvânt. Citirea în lanţ îi determină pe copii să fie atenţi la text, să se concentreze şi le dă posibilitatea de a fi parte din activitate.
8. Citirea cu ritm - Copiii citesc şi la fiecare cuvânt bat cu degetul în bancă. Metoda se potriveste poeziilor, dar încercaţi şi cu naraţiunile. Copiii vor fi stimulaţi astfel să perceapă fiecare cuvânt ca o entitate. Cititul şi bătaia din deget sunt două activitaţi ce trebuie coordonate.
9. Citirea cu bătai din palme - La sfârşitul propoziţiei, bateţi din palme. In acest fel copiii vor deveni conştienţi de fiecare propoziţie. Şi e şi amuzant. Bătăile din palme pot fi înlocuite cu ridicarea în picioare la sfârşitul propoziţiei sau bătaie usoară pe umarul colegului.
10. Citirea de placere - îi incurajez pe copii să citească celorlalţi povestiri parcurse de ei acasă sau chiar compuse de ei.
Spor la citit şi vouă!
P.S.
Deşi de cele mai multe ori când se vorbeşte despre agresivitate, se are în vedere în principal agresivitatea fizică, comportamentul agresiv poate îmbrăca cele mai diverse forme, de la simple „accese de furie” până la acte de violenţă extremă, distructivă. La copil şi adolescent întâlnim frecvent agresivitate fizică, agresivitate verbală, crize de furie şi comportament opoziţionist/sfidător/provocator. Deoarece acesta este un subiect de interes pentru mulţi dintre părinţi, vă propunem să parcurgeţi alături de noi raspunsurile utile date de dr. Simona DRUGĂ la câteva întrebări cu focus pe agresivitate.
